Afacerea cu gaz a Rusiei a intrat la apă, după încercarea de îngheța Europa. 56,2 mil. de euro - pierderi săptămânale

Încercarea eșuată de a „îngheța” Europa pentru a convinge Occidentul să facă concesii în problema Ucrainei continuă să ruineze Gazprom. La sfârșitul anului 2023, compania care operează cele mai mari rezerve de gaze de pe planetă a contabilizat pierderi din activitatea de bază, potrivit raportului companiei citat de MoscowTimes.

Gazprom a pierdut 291 de miliarde de ruble (echivalentul a 3 miliarde de euro) în anul din producția și vânzările de gaze, adică a suferit o pierdere de 5,6 miliarde de ruble (echivalentul a 56,2 milioane de euro) în medie în fiecare săptămână.

În mod oficial, compania a raportat un profit net anual de 695,6 miliarde de ruble (echivalentul a 7 miliarde de euro), dar este pe deplin asigurat prin primirea de dividende din participarea la alte companii, notează Serghei Aleksashenko, fostul vicepreședinte al Băncii Centrale, iar acum membru senior la Brookings Institution. În valoare de 895,2 miliarde de ruble, Gazprom a adus acțiuni la Gazprombank, grupul de asigurări SOGAZ, Novatek și Gazprom Neft, ale căror profituri au fost folosite pentru a „petici” bugetul monopolistului de gaz.

Potrivit rapoartelor, în ultimul an, veniturile Gazprom au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar fluxul net de numerar – diferența dintre intrările în conturi și ieșirile – s-a ridicat la doar 55,9 miliarde de ruble. Drept urmare, Gazprom nu a reușit să restabilească în mod semnificativ „perna de numerar”: în 2022 s-a micșorat de 6 ori, de la 1,473 trilioane la 247 miliarde de ruble, iar în 2023 a crescut cu 74 de miliarde modeste.

Comparativ cu nivelurile de dinainte de război (185 miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au triplat. Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi cea mai mică în cei 34 de ani de existență a companiei. Față de 1990, când Ministerul Industriei Gazelor din URSS a fost transformat într-o corporație de stat a gazelor, Gazprom a pierdut o treime din producție, adică aproape 200 de miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #business #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.